Muzee

Muzeele deşi puţine din punct de vedere cantitativ, concentrează foarte bine părţile alterate sau în curs de alterare ale Maramureşului.

Un caracter aparte îl are secţia în aer liber de pe dealul Dobăieş. Muzeul a fost deschis pentru prima dată în anul 1981 şi crează impresia unui sat tradiţional de tip adunat. Uliţele drepte (cele principale) şi întortochiate, poteci şi prilazuri alcătuiesc structura aşezării şi converg spre un promotoriu pe care este aşezată biserica, aceasta fiind şi cea mai veche construţie din muzeu (secolul al XVI-lea). Casele sunt construite simplu cu două şi trei încăperi (tinda, cămara şi “casa”). Gospodăria mai cuprinde grajdul, şura, coteţele porcilor, colejna pentru adăpostirea căruţei, a lemnelor şi uneltelor agricole, coşarele pentru porumb şi adăposturile pentru instalaţiile tehnice. Porţile sunt decorate cu „pomul vieţii” ca simbol al vieţii fără moarte, însemne solare şi stelare. Frecvent pe pragul de sus al portiţei apar numele proprietarul şi anul construcţiei.

- Muzeul Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, închisoarea în care au suferit şi sfârşit cursul marile personalităţi politice şi culturale din perioada interbelică. Muzeul Memorial Sighet se doreşte a fi o instituţie vie, în permanentă schimbare. În fiecare an au fost amenajate, tematic şi cronologic, cea mai mare parte din fostele celule ale închisorii. 

În cele trei nivele ale muzeului sunt prezentate teme şi aspecte importante din istoria României de la 1945 până la evenimentele din 1989. La etajul I se află celula de pedeapsă neagră - o ceula mica, fără ferestre, cu un lanţ în mijloc - "vara era un cuptor iar iarna un frigider, mâncarea era redusă la minimum. Nu se permitea nici un contact cu nimeni" (Ioan Ploscaru). Tot la acest nivel întâlnim: Sala demnitarilor, Distrugerea Academiei Române, Represiuni entice şi religioase, Deportarea în Bărăgan, Anul 1956 - Mişcari studenţeşti din România, Femei în inchisoare sau Viaţa intelectuală. La etajul al II-lea găsim celula în care a murit Gheorghe I. Bratianu, Mişcările sociale din Valea Jiului şi Braşov, "Epoca de Aur" sau comunismul kitsch, oponenţi şi dizidenţi în deceniile '8 - '9, Sala demolărilor sau Lotul Vişovan. De asemenea există două expoziţii permanente, dedicate celor doi reprezentanţi de seamă ai partidelor democratice - Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu, precum şi o expoziţie temporară Corneliu Coposu.

În curţile interioare putem contempla ansamblul statuar "Cortegiul sacrificatilor", opera sculptorului Aurel Vlad, Spaţiul de Reculegere şi Rugăciune, realizat dupa proiectul arhitectului Radu Mihailescu, care are inscripţionat pe zidurile laterale peste 8000 de nume a celor decedaţi în închisorile şi lagărele de muncă din perioada comunistă.

- Sinagoga (secolul al XIX-lea) din Sighetu Marmaţiei (Templul Vijniter) în care se oficiază şi astăzi  slujbe, în cultul ebraic. Se remarcă prin îmbinare de stiluri, baroc, influenţe maure şi elemente romanice. În interior predomină aspectul baroc şi cel romanic. Alături de sinagogă, este monumentul ridicat în memoria zecilor de mii de evrei deportaţi de hortyşti şi ucişi în lagărele naziste, cimitirul evreiesc cu “monumental săpunului”, precum şi casa în care s-a născut Elie Wiessel.

- Muzeul etnografic al Familiei Pleş din Ieud (Valea Izei), un muzeu viu aflat într-o casă veche de lemn în care sunt expuse oobiecte de îmbrăcăminte, diverse ustensile necesare într-o gospădărie tradiţională, obiecte aparţinătoare nu numai familiei Pleş ci şi sătenilor. Muzeul se individualizează prin funcţionalitate.

- Muzeul ţărănăcii române din Dragomireşti este amenajat intr-o casa tradiţională din lemn şi cuprinde o colecţie de obiecte casnice, unelte, elemente decorative şi îmbracăminte. În curte sunt câteva statui sculptate din lemn.