Despre Maramures

De-a lungul timpului delimitarea Ţării Maramureşului a suferit schimbări datorate intereselor politice dar nu numai.

Ceea ce numim azi Ţara Maramureşului este teritoriul cuprins între următoarele coordonate: în vest - Pasul Huta (587 m altitudine), în nord - râul Tisa care separă România de Ucraina, respectiv Maramureşul Istoric de Maramureşul ucrainean care odată reprezenta un întreg; în est şi sud-est - Pasul Prislop (1416 m altitudine) cu trecere spre Moldova; în sud - lanţurile muntoase vulcanice Oaş-Gutâi-Ţibleş, şi cristaline Munţii Rodnei, respectiv pasurile Dealul Ştefăniţei (818 m altitudine), Pasul Neteda (1040 m altitudine) şi pasul Gutâi (987 m altitudine).

Relieful variat al Ţării Maramureşului sporeşte gradul de atractivitate al regiunii. Văile longitudinale şi transversale, Săpânţa, Mara, Iza şi Vişeu brăzdează relieful muntos maramureşean, rezultând forme inedite:

- lanţul de munţi vulcanici Oaş-Gutâi-Ţibleş: Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi (1443 m altitudine)

- lanţul de munţi cristalini, Munţii Maramureşului (cea mai salbatică zonă din Maramureş) şi Munţii Rodnei (altitudinile cel mai înalte din Carpaţii Orientali, vârful Pietrosul 2303 m altitudine)

- zonele de defileu de la Săpânţa, Mara cu Cheile Tătarului, zona de defileu din dreptul comunei Strâmtura situată pe Valea Izei, zona de defileu de pe râul Vişeu din dreptul localităţilor Petrova şi Valea Vaserului

- lacurile, cascadele, tăurile, regiunile cu apă minerală, rezervaţiile naturale întrerup masivitatea munţilor şi dau culoare

- aşa sunt lacurile sărate de la Ocna Şugatag, cascadele de pe Săpânţa, Runc, munţii Maramureşului şi Rodnei, tăurile Morărăni şi Chendroaiei (Munţii Gutâi), apa minerală din Săpânţa, Valea Izei şi Munţii Maramureşului

- Depresiunea Maramureş încadrată de lanţurile muntoase şi brăzdată de râuri